Îngeri și demoni. Capitolul5- Jake, marea mea greșeală!

Sunt pregătită emoticon colonthree Sper că Jack nu va încerca din nou să mă sărute emoticon frown Şi eu mai ţin la el ... dar... nu aşa. Se aude soneria, trebuie să fie el.
Îmi iau geanta şi mă îndrept spre uşă. Spre marea mea surprindere, era Jorge. Arată ca de obicei, un tricou negru, simplu, o pereche de jeanşi, părul răvăşit şi mâinile le ţine în buzunare.

Eu: Jorge...
Jorge: Scuze, vroiam doar să te întreb ceva.
Eu: Spune-mi!
Jorge: Tu îl mai placi pe Jack?
Eu: Ăăăă... emoticon confused_rev Întrebare capcană? emoticon confused
Jorge: Răspunde-mi! -lipindu-şi mâna de uşă-
Eu: Am zis că ieşim doar ca între prieteni. -lăsând capul în jos- De ce te-ar interesa?
Jake-din spatele lui Jorge: Eşti gelos, Verdas? -jucându-se cu cheile de la maşină-
Jorge: Deloc, Moore! emoticon squint
Jake: Atunci las-o în pace! emoticon wink -atingându-i umărul-
Jorge pleacă nervos şi mă lasă cu Jake şi zâmbetul lui enervant.
Jake: Mergem? emoticon grin
Eu: Mda...

M-a luat de braţ şi am urcat în maşina lui. Drumul a fost liniştit şi nimeni nu a scos un cuvânt. A oprit în faţa unui mic restaurant. Am zis că venim doar la un suc, ca între prieteni O_O

A deschis uşa, lăsându-mă să intru prima. Ne-am aşezat la o masă şi i-a făcut semn chelnerului. Acesta a venit cu un carneţel, pregătit să noteze comanda.

Chelnerul: Cu ce vă pot servi?
Eu: Eu vreau o apă cu puţină lămâie.
Jake: Hm... Atât? -chicotind-
Eu: Da.
Jake: Atunci, şi eu vreau la fel. -aşezânduşi mâinile pe masă- Deci... cum ţi-ai petrecut cei 4 ani în care am lipsit? Ţi-am lipsit, nu?-zâmbind ştrengăreşte-

Cred că am făcut cea mai mare greşeală venind aici, cu el. Înghit în sec căutând o replică dură pe care să i-o dau. Nu e genul meu să par dură, dar încerc să păstrez distanţa de oamenii ca Jake.

Eu: Nu mi-ai lipsit. Nu îi pot avea la inimă pe oamenii care mi-au făcut rău.
Jake: Oh, dar... scumpo! Mă răneşti emoticon cry -spune cu cea mai mare ironie-
Eu: Ăsta e scopul meu în viaţă. -aşezându-mi braţele pe masă-
Jake: Aşa îmi arăţi cât de dor ţi-a fost de mine? Pentru că eu, nu mai aveam aer fără tine emoticon colonthree -privind serios-
Eu: Jake, dacă m-ai chemat ca să-mi arăţi ce actor bun eşti, mai bine nu o făceai.
Jake: Eu? Actor? -chicotind-
Eu: Actor, mincinos, egoist...
Jake: Egoist? -apropiindu-şi faţa de a mea-
Eu: Da, egoist!
Jake: Dacă aşa mă crezi tu.-apropiindu-se şi mai tare-
Chelnerul: Ahm! Băuturile voastre. -aşezând paharele fiecăruia-

Jake: Omul ăsta a început să-mi fie antipatic. -uitându-se în urma chelnerului-
Eu: Serios? emoticon colonthree Eu îi rămân datoare.-luând o gură din apa mea-
Jake: Ne mai vedem, Tini Stoessel! -sărutându-mă pe obaz-
Dă tot paharul peste cap şi se ridică.

Eu: Pleci? -prinzându-l de mână-
Jake: Vrei să mai stau? emoticon grin
Eu: Păi... am hotărât că ne întâlnim ca prieteni.
Jake: Am doar puţină treabă.
Eu: Încep să văd asemănarea dintre tine şi Jorge.-dând din sprâncene-
Jake: Lasă-mă doar să dau un telefon, bine?
Eu: Bine.

Şi îl urmăresc cum se îndreaptă spre ieşire. Sper că nuu va pleca şi mă va lăsa să plătesc emoticon squint
După aproximativ 10 minute în care eu vroiam să mă ridic şi să plec îşi face apariţia , din nou, lângă mine.

Jake: Ridică-te şi urmează-mă!
Eu: Unde? -ridicându-mă-
Jake: Doar ai încredere!
Eu: Nu am avut nici-o dată încredre în tine, dar fie. -urmându-l-

Îl urmez la ieşirea din micul restaurant, care e mai mult cafenea emoticon confused_rev . Încerc să ţin pasul cu el, dar e clar că vrea să meargă înaintea mea.
Se opreşte când ajungem într-un parc. Într-un parc special pentru noi, dar cred că mai mult pentrz mine emoticon frown Rămâne cu spatele la mine, iar eu nu îndrăznesc să mă duc în faţa lui.

Jake: Îţi mai aminteşti? -întorcându-şi puţin privirea spre a mea-
Eu: Din păcate da! emoticon unsure
Jake-întorcându-se spre mine: Oh, haide Tini! emoticon frown -prinzându-mă de mâini- M-am schimbat! Am făcut o mică greşeală şi.. îmi pare rău. Chiar nu am vrut! emoticon frown -lăsând privirea în jos-
Eu: Frumos! -trăgându-mi mâinile şi aplaudând- Ai exersat cu actoria, nu? emoticon colonthree Aproape că te-am crezut.-sarcastică-
Jake: Serios, Martina!
Eu: Ai făcut mult prea rău, Jake! -şoptind- Şi ai să mai faci!
Jake: Crede-mă! Uită-te în jur! Spune-mi că-ţi aduci aminte! -închizându-şi ochii-
Eu: Asta e problema! Că îmi aduc aminte! Vreau să uit, Jake. După ce te-am văzut cu fata aia, crezi că nu am auzit toate lucrurile rele despre tine?
Jake: Nu! Şi ţie încă îţi plac amintirile. -deschizând ochii-
Eu: De asta m-ai adus aici?
Jake: E parcul în care am decis să fim împreună. Am vrut doar o şansă emoticon unsure
Eu: Ieşirea de azi a fost ca să-mi dau seama dacă îţi mai dau o şansă, ca PRIETEN!
Jake: Şi cum merge până acum? emoticon colonthree
Eu: Du-mă acasă! -întorcându-mă cu spatele la el-
Jake: Dar mai sunt atâtea lucruri pe care le putem face aici! emoticon frown
Eu: Ei bine, pot să mă duc şi singură acasă. Sigur găseşti tu vreo adolescentă care ar vrea să petreacă ceva timp cu tine. -aşezându-mi geanta pe umeri şi plecând-
Jake: Te conduc! -ajungându-mă-

>>Din perspectiva Lodovicăi<<
-Convorbire telefonică-
Eu: Ludmila, îţi spun cât de serios pot! Jake a fost împreună cu Tini. -cu pauză între cuvinte, la a doua propoziţie-
Ludmila: Şi..ştie? emoticon frown
Eu: Din păcate da. Problema e că Jorge l-a auzit vorbind cu cineva că ar vrea ca Martina să fie una din fufele lui. Nu l-am mai văzut niciodată aşa pe Jorge!
Ludmila: Trebuie să fie din cauză că Martina e prea inocentă. Verdas nu s-ar îndrăgosti aşa de repede de o fată, mai ales că nu prea se potrivesc.
Eu: Ai dreptate! Ce aş vrea să înceteze odată să mai fie aşa de discret. Abia m putut afla asta şi că acum încearcă să-l oprească.-punându-mi o mână pe frunte-
Ludmila: Oare noi îl putem ajuta?
Eu: Nu ştiu. Nu cred că ne-ar lăsa. Dar sunt atentă la Tini. Trebuie să închid, intră Jorge O_O
Ludmila: Dacă mai afli ceva, mă suni! -şi cu asta închide-

Eu: Bună! emoticon kiki
Jorge: Mda.. emoticon unsure
Eu: Eşti bine? emoticon confused_rev
Jorge: Sunt puţin... îngrijorat, cred emoticon confused_rev Jack e la întâlnire cu Tini şi nu ştiu ce vrea să pună la cale.
Eu: La întâlnire?! Cu Jake? emoticon gasp
Jorge: Da... se pare că aseară a trecut pe la ea şi... nu ştiu cum a convins-o. Zicea ceva de 'doar prieteni'.
Eu: Eu nu aş zice doar prieteni. -arătând spre geamul din bucătărie-
Jorge: Se ţin de mână? -întinzându-se ca să vadă mai bine-
Eu: Şi Jake a intrat înăntru? emoticon confused_rev
Nu m-a mai ascultat şi a fugit spre casa Martinei care se vedea perfect din bucătărie. Sper doar că e bine. -muşcându-mi buza de jos-

>>Din perspectiva Martinei<<

Jake îşi lipeşte mai tare corpul de al meu până mă lipeşte de perete. Braţele lui încă îmi înconjoară talia cu putere astfel, nu pot scăpa. Sărutul nostru apăsat continuă. Cum am ajuns în situaţia asta? Nici nu am intrat bine pe uşă că fostul meu 'prieten' a sărit pe mine emoticon upset
Se opreşte puţin din acţiunea lui, ca să-mi spună:

-Vei fi a mea! -răsuflând peste buzele mele-
Nici nu am procesat cuvintele lui că buzele noastre se unesc din nou. Eu mă împotrivesc din nou, încercând să-mi mişc mâinile dar nu fac decât să înrăutăţesc lucrurile. Drept replică la reacţia mea, Jake mă strânge mai tare şi adânceşte sărutul .
Cu vârfurile degetelor de la mâna dreaptă, îmi dă uşor rochiţa de pe umăr ca mai apo să maseze locul. Buzele ni se despart şi se îndreaptă spre umărul meu gol, depunând săruturi acolo.

Eu: Ce faci? -încercând să îndepărtez-
Jake: Ceva ce ar trebui să fac de mult timp emoticon grin

Cu astea fiin spuse, mă ridică şi mă întinde pe canapea, aşezându-see pe mine. Încearcă să îmi dea rochia jos dar nu cade datorită cureluşei mele. Uite de asta o folosesc! emoticon confused_rev Şi îmi lasă la expunere sutienul meu alb .
Buzele lui mă atacă din nou, punându-şi mâinile pe trupul meu. Mă zbat şi mai tare dar nu pot să-l dau la o parte.

Aud cum se deschide uşa şi văd în ceaţă cum Jake se ridică de pe mine şi o siluetă. Ochii mi se închid şi nu mai pot descifra acţiunea ce se petrece în faţa mea .

Sfârșitul capitolului