Inimile nostre bat in acelas ritm Capitolul 1 "Lasa tigara jos"

Inimile nostre bat in acelas ritm Capitolul 1 "Lasa tigara jos" →→→CU O SAPTAMANA INAINTE←←← O noua zi de liceu,defapt prima din clasa a 10 a ,nu mai sunt o boboaca. Ce-i drept anul trecut n-a fost unul tocmai rau cu exceptia catorva note si medii si a primului meu iubit care ce sa vezi e si cu mine in clasa,relatia noastra a durat mai putin de o saptamana, iar ceea ce inca ma deranjaza cel mai mult e ca m-a parisit in cel mai josnic mod. Acum voi o sa ziceti ca printr-un mesaj,oooo pai era bine daca era asa,dar nu. Domnul mare si tare a hotarat sa nu mai vorbeasca deloc cu mine. Un nesimtit! Prima zi nu-i mare lucru. Poate doar colegi noi care ce sa spun nu ma intereseza. -Hei Vio! -ma imbratisaza strans scumpa mea prietena- Eu:Hei Amanda!! Ce dor mi-a fost de tine! -imbratisand-o lafel de strans- Amanda: Ai auzit noile vesti? Eu:Nu,ce? Sa nu-mi spui ca maresc vacantele? -Zic eu ironica- Amanda: La noi in scoala se muta un baiat! Eu:Asa si? La noi in scoala se muta multi baieti! -dau eu din umeri nepasatore- Amanda: Nu e orice baiat e Leon Blanco, un bogatan de 17 ani. Eu:Si ce treaba am eu cu el? E mai mare,o sa stea numai cu popularii si in plus cred ca e un inganfat care nu baga pe nimeni in seama. -zic nepasatore- Amanda: Macar l-ai vazut? Tu stii cum arata? O_O -spune ea holbandu-se la mine visatoare- Eu: Nu nu l-am vazut,si nu te mai holba la mine ca la masini straine. -scuturand-o- Restul zilei plictisitoare adica am ascultat discursul directorului si dupa ne-am dus fiecare la clasa lui. Diriga ne-a dat cartile si apoi am plecat acasa. →→→ Peste 3 zile ←←← Ma trezesc de dimineata si imi fac rutina,ma imbrac intr-un maieu negru simplu iar peste nelipsita camase bleu,care defapt e uniforma noastra a celor de la scoala noastra,careia ii suflec manecile pana la cot si o las desfacuta legad-o jos. O pereche de jeansi mulati albastrii spre negru si o pereche de conversii negrii. Machiajuul simplu iar parul pe spate. Imi iau geanta si plec. O da ora de franceza,nu suport limbile straine le urasc de asta m-am dus pe profil de mate-info. In fine ora trece nuprea repede si ies din sala cu geanta pe umar si cartile in brate. Ma indrept spre scari pentru a urca la clasa mea cand ma trezesc pe jos la propriu cu un specimen de baiat care fie vorba intre noi nu ara rau :)). Eu:Date jos de pe mine,namila! -urlu la el- -O haide stiu ca-ti place acolo! -rade el pe un ton pervers- Eu: Ti-am zis sa te dai. Ma strivesti. Si nu nu-mi place. -zic eu nervoasa- Se da jos de pe mine si ma ajuta sa ma ridic. Eu:In sfarsit! -zic dandu-mi ochii peste cap- -Hai stiu ca ti-a placut! :)) Eu sunt Eu:Da da stiu un arogat. -intrerupandu-l- -O joci dur! Eu:Asta nu-i nimic. -privind-l triumfator- - Sti ce papusa. Deja ma calci pe nervi. Eu:O si cine esti tu de nu te pot calca pe nervi? -Tu chiar nu sti cine sunt? Eu:Nu si nu-mi pasa. Arogantu-le. -zic si apoi urc scarile- In capul scarilor statea chiar Amanda prietena mea care cel mai propabil auzise totul. Amanda: Ai inebunit? Cum sa te iei cu el in gura? Eu:Lasa-ma,Ama, nu-mi pasa cine e el. Amanda: Mai stii ca ti-am zis de un tip bagat care s-a mutat la noi in S.V.? Eu:Da...stai putin el e Leon Blanco? Amanda: In persoana. Ai avut noroc era in toane bune altfel te-ar fi facut sa plangi. Eu:O mai termina. L-am facut din doua vorbe juma' :)) Amanda: Asta e prietena mea. Acum hai avem fizica Dupa acest incident nu s-a mai intamplat nimic interesant,adica cu Leon in propozitie. →→→INAPOI IN PREZENT←←← Fugeam cat de tare puteam nu mai suportam,inca o cearta a parintilor mei m-am saturat sa fiu la mijloc. Lacrimile isi faceau aparitia usor usor pe obrajii mei rosiatici,alergam dar nu stiam unde,eram prea ametita de la atatea tipete ca sa mai stiu. Abea dupa cateva secunde bune realizez ca ma indrept spre liceu. Probabil instinctul sau obijnuinta zilnica de a ma indrepta spre locul ala. Ma opresc la un magazin,imi sterg lacrimile si cumpar o tigare si un pachet de chibrituri. Eu nu fumez si nici nu avem de gand s-o fac pana acum,dar nu mai pot,am ajuns la limita. Cearta de azi le-a intrecut pe toate. Stau pe un trotuar putin mai incolo de intrarea in liceu. Se vedea pe chipul meu ca plansesem,inca avem ochii in lacrimi. Clipeam des in speranta de a ma linistii dar in zadar,nu puteam s-o fac,mi-era imposibil. Deja stau de cateva minute pe trotuarul incins de soarele care desi era toamna,inceputul lui septembrie era inca puternic. Ceasul era in jur de 6 dupa-amiaza inca nu se intunecase dar presupun ca nici mult nu mai e,poate o ora o ora jumate. Scot tigarea din buzunarul hanoracului meu impreuna cu chibritele. Sfarecul atingerii batului pe marginea cutieii ma face sa tresar pentru o secuda dar imi revin imediat ce vad cum frumosul bat incepe sa arda. Eram fascinata de acea luminita minuscula,o priveam insistent incat nici nu mai clipeam,lacrimile mi se uscasera pe fata. Flacara ajunsese aprope la sfarsit, asa duc tigarea aprope de ea aprinzand-o si lasand ramasitele batului de chibrit sa cada jos in secunda in care flacara mi-a atins pielea sensibila a degetului. Ma uit la tigare si o apropii de gura. In momentul in care vreu sa sa trag din ea,o voce rasuna langa mine. -Lasa tigarea jos!

Dupa 3 comm-uri pun capitolul 2