Il iubesc?!Sau il urasc?! Capitolul 17

Capitolul 17. Dragoste cu năbădăi Cand m-am trezit am sesizat ca eram in patul lui Leon bine invelita....Dar cine m-a adus aici???Eu stiam ca am adormit langa sifonier Leon:esti bine?? Vio:Leon.....visez *punandu-i mana pe obraz* Leon:Nu ,nu visezi *zambind* Vio:atunci am ajuns in Rai *adormita pe jumatate* Leon:Violetta ,sunt chiar eu ,sunt in Viata Cand am auzit asta i-am sarit de indata in brate!Plangand din nou dar de data asta de fericire Vio:LEON .....LEON!!!!!ESTI VIU!!!O MULTUMESC DOMNULUI!!!*strangandu-l in brate strans* Leon:da ,sunt bine Am rupt imbratisarea dupa care l-am pleznit! Vio:sa nu imi mai faci asa ceva niciodata! Leon:si mie mi-a fost dor de tine iubito! Vio:nu pot sa cred....chiar credeam ca esti.... Leon:shhht ,sunt aici cu tine deci sunt in viata! Vio:ce s-a intamplat? Leon:am vorbit cu Marco si mi-a zis ca sti....,chiar nu vroiam sa afli asa.... Vio:azi Leon! Leon:ce irascibila esti pisi!Ma rog....am mers sa vad ce e cu transportul ala si apoi mi-am dat seama ca a fost o capcana .....am avut la dispozitie exact 1 minut pentru a sparge usa din spate si sa ies dar baietii mei nu au avut acelasi noroc fiind legati de bomba Vio:De ce nu mi-ai spus? *luandu-i mana in a mea* Leon:Violetta asta nu e problema ta. Eu nu o sa iti spun totul despre mine niciodata. Daca vrei.. poti sa pleci acum. Vio:Nu plec nicaieri! Imi spui acum totul! *nervoasa* Leon:Ce sa iti spun? Ca sunt un criminal? O persoana care omoara pentru bani? Sunt un traficant de droguri si de arme! E bine? Te simti mai bine acum ca stii? Vio:Acum ar trebui sa plec , nu? problema e ca ma simt atrasa de ceea ce ar trebui sa resping. Ironia sortii, nu? Leon:Pleaca. Nu vreau sa te bag in asta.. Doar pleaca si nu te mai intoarce niciodata. O lacrima mi s-a scurs pe obraz, dar nu am facut nici o miscare. Acum ar trebui sa plec..Nu pot sa fac asta Vio:Nu o sa plec nicaieri. Vreau sa.. Spune-mi de cand te ocupi cu asta. Leon:De la 18 ani... Sunt seful celei mai puternice gasti care se ocupa cu asta din oras . Persoana care mi-a facut asta isi spune Tigrul.. E fratele meu.. *Am tresarit si l-am privit uimita* Si in acelasi timp si cel mai mare dusman al meu. Vio:Esti la fel ca el, nu? Leon:Poate... Tu.. Doar pleaca. Cat mai departe de asta, bine? Vio:O persoana normala ar fugi, nu? Nu vreau sa plec. Leon:Poftim? Vio:Cum ai auzit! Nu plec nicaieri... O sa imi continui viata asa cum a fost si pana acum, bine? Leon:Nu, Violetta. Nu vreau sa te apropii prea mult de mine. Vio:Adica? Leon:Nu vreau sa ma iubesti. Spuse acesta cu un oftat.. Vorbele lui imi schimbara starea de spirit, dar nu am lasat sa se vada asta. Vio:prea tarziu..... * Am lasat deoparte legumele si m-am sters repede pe maini si m-am dus pana la telefon. Primisem un mesaj.. "Nu vin in seara asta acasa." . Pff.. Iar o sa fiu singura toata seara ,probabil ea si Marco o sa sarbatoreasca :)). M-am intors la taiat legumele, cand se auzi soneria. Am trantit nervoasa cutitul si m-am sters din nou. Cine ar putea fi? M-am grabit la usa si am deschis fara sa vad pe vizor cine e. Un ranjet plin de aroganta ma intampina, facandu-ma sa imi dau ochii peste cap. Vio:Ce cauti aici? Leon:Pe tine. Spuse acesta si intra in casa , mergand spre living. Am inchis usa si m-am intors inapoi in bucatarie fara sa il bag in seama. M-am reapucat de taiat legumele. Am tresarit cand am simtit doua brate in jurul taliei, dupa care o respiratie fierbinte pe gat. Vio:Leon.. Parca astazi imi spuneai sa plec, nu? Leon:Nu ai vrut, asa ca suporta consecintele. Nu pot sta fara tine, cand stiu ca esti atat de aproape. Te pui singura in pericol. Vio: Si care e acel pericol? Leon:Eu. De mine ar trebui sa iti fie cel mai frica. M-am intors cu fata la el si privindu-l surprinsa. Vio: Nu mi-e frica de tine. Doar stii.. Ma simt atrasa de ceea ce trebuie sa resping. Leon:Recunosti ca esti atrasa de mine? *Spuse pe un ton jucaus si veni mai aproape* Vio:Leon! Tu doar atat ai inteles din ce am spus? Leon:raspunde-mi pisicuto! Vio:Leon.. Isi trecu buzele peste ale mele, dupa care cobora pe maxilar, dupa care isi lipi buzele de gatul meu. Vio:De ce ai venit aici? Leon:Imi era dor de tine *Spuse acesta cu o tenta de ironie in glas, si isi cobora mainile pe coapsele mele* Si.. Facem ceva in seara asta? Vio:NU! Leon:Mhmm.. Dar eu vreau... Vio:Leon nu! Leon:De ce nu? Stim amandoi ca vrei asta. Nu te mai opune.. Ma trase si ma ridica pe masa, punandu-si o mainile de-o parte si de alta a corpului meu. M-am sprijinit in maini si m-am lasat pe spate, privindu-l. M-am dat mai in fata si mi-am dus mainile dupa gatul sau, lasandu-ma incep in jos, pana am reusit sa trec pe sub mana lui si am fugit in dormitor. Am inchis usa, dupa care am incuiat-o si m-am trantit pe pat. Acum nu are decat sa plece, nu? In cateva secunde visele mi-au fost spulberate, deoarece usa s-a trantit brusc de perete. Leon:Chiar crezi ca ma opresti cu o usa incuiata? Vio:Vrei sa ne jucam? Atunci vino aici! Facu intocmai si se apropie de pat. L-am apucat de gulerul camasii si l-am trantit pe pat, dupa care m-am urcat peste el. Leon:Asa mai merge Imi prinse mainile si se roti, punandu-se peste mine. Asta nu facea parte din plan. Vio:Leon.....Ce ai de gand? Leon:Iubire, o sa te fac sa uiti orice nu rimeaza cu Leon =))