Poza preferata din aceasta zi

duminică, 3 mai 2015

Îngeri și demoni. Capitolul 36-Invitația.



Jerry: Hei emoticon confused_rev -bătând în uşă-

Mi se pare mie, sau suntem prea mulţi?

Eu: O..k. Cred că mă voi duce la mine şi să îmi aranjez puţin hainele, iar apoi, Minli poţi veni la mine. Poţi sta cu Jorge puţin?
Jorge: Are obsesia curăţeniei.-aplecându-se spre urechea lui Minli-
Eu: Ba nu!-răstindu-mă-
Minli: E în regulă, voi sta aici câteva minute.
Jorge: Vor trece ore până când va crede că e destul de curat :))
Jerry: Deranjez? -bătând din nou în uşă-
Jorge: Da, deranjezi emoticon kiki La revedere, Aiden, Jerry, Ludmila!
Aiden: Pe mâine, Tini!
Eu: O zi bună, domnule profesor!

>>Din perspectiva lui Jorge<<

După ce am scăpat de cei doi bădărani şi fosta ăluia mai enervant, Lodo şi Marco au ieşit în oraş ca să fie oficială anunţarea logodnei. Mă bucur pentru Marco, dar nu-mi plac nunţile. E prea tânăr pentru asta, se poate îndrăgosti de o altă fată în acest timp.
Eu am rămas cu Minli pe canapea, uitându-ne la televizor. Nu e enervantă, dar întrebările ei uşor stupide mă fac să îmi ies din minţi.

Minli: Frumoasă casă.-uitându-se pe sus-
Eu: Ştiu. Mulţumesc!
Minli: Îmi place. -dând aprobator din cap, punându-şi mâinile pe genunchi-
Eu: Bi... ne.
Minli: Şi... ahm, de când sunteţi voi doi împreună? -venind mai aproape de mine-
Eu: De un an.-minţind-
Minli: Oh...-apropiindu-se încet de mine-
Eu: Ai păţit ceva? emoticon confused_rev -dându-mă mai departe de ea-
Minli: Mnu, nimic.-aşezându-şi rochia-
O fi prietena iubitei mele, dar pot foarte bine să o zbor afară. Aş suporta morala Martinei.
Minli: Eşti la facultate?
Eu: Da, normal.-dându-mi ochii peste cap-
Minli: Şi... ce studiezi? emoticon colonthree -apropiindu-se de mine-
Eu: Sunt la Academia Militară.
Minli: Uuu, doar cei puternici intră acolo :>-prinzându-mă de mână-
Eu: Dacă eşti aici, nu ar trebui să vorbim despre Martina? -aşezându-mă pe braţul canapelei-
Minli: O, ştii totul despre ea!-fluturându-şi o mână în aer-
Se apropie mai tare de mine şi eu cad de pe canapea. Încă mă ţine de antebraţ şi atârnă cu capul în jos, privindu-mă.

Tini-intrând-: Mi', poţi... veni?-ridicându-şi o sprânceană- Jorge, ce faci acolo?
Eu: Curăţ prafu' -.- -ridicându-mă-
Tini: Bine...-uitându-se ciudat- Vii şi tu cu noi? Vom povesti multe.-zâmbind-
Eu: Nu, mersi. Distraţi-vă FĂRĂ MINE!
Tini: Ok, ne vedem mai târziu?
Eu: Sigur.-trântindu-mă din nou pe canapea-
Tini: Să ia grijă de tine!
Eu: Şi tu, şi tu.-lăsându-mi capul pe spate-

Ies amândouă chicotind şi ţinându-se de braţ. Dacă ar şti Martina ce prefăcută e 'prietena' ei. Nu seamănă deloc. Martina mea e liniştită, calmă, poate uşor sensibilă, dar Minli e... nu ştiu cum e, dar nu e drăguţă. Atâta timp cât pe Martina o bucură prezenţa ei, nu-mi fac griji, dar dacă se comportă ca o scorpie cu ea, o să... o să... Îi voi face ceva.
Îmi întind picioarele pe masă şi schimb canalele la TV. Ştiri, politică, desene animate, manele -.- Tini are dreptate, televizorul e dăunător. Îl ănchid şi arunc telecomanda la câţiva centimetri depărtare de mine, pe canapea. M-a lăsat aici, singur şi mă plictisesc. Oricum, e mai bine decât să stau cu fetele. Mult mai bine. Pe cine păcălesc?

Eu: Martina! -sărind de pe canapea-

Deschid uşa, pregătit să mă duc la iubita mea, dar mă ciocnesc de un idiot. Aiden. :|

Eu: Tu parcă plecaseşi.-împungându-l cu un deget în piept-
Aiden: Vreau să vorbesc cu tine.
Eu: Ce am avea noi de vorbit?
Aiden: Doar ascultă-mă şi taci!
Eu: Intră! Doar de data asta.-strigând în timp ce îşi face loc pe lângă mine-
Aiden-aşezându-se pe fotoliu-: Voi începe... Ce ai cu mine? De ce nu mă placi?
Ce naiba?
Eu: Aiden, dragule, te-a lovit maşina în timp ce ai venit aici?-bătându-l pe umăr-
Aiden: Nu emoticon squint Doar că... eşti nepăsător cu mine, de parcă ţi-am făcut ceva. Ţi-am zis, între mine şi Tini nu e nimic.
Eu: Ştiu asta, nu eşti genul ei. Dar te dai prea mult la fata mea.
Aiden: Nu mă dau la ea.
Eu: Minţi! Ai atâtea fete în Academia aia nenorocită şi tocmai pe a mea ai ales-o? E luată. LUATĂ!
Aiden: Nu trebuie să îmi silabiseşti, ştiu. Şi ştiu tot.
Eu: Tot ce?
Aiden: Jerry mi-a spus.-împreunându-şi degetele-
Eu: Ce ţi-a mai spus şi ăla?-tresărind-
Aiden: De un anume prieteni vechi al Martinei, Jake.
Eu: Cred că glumeşti.
Aiden: Eu nu glumesc când e vorba de chestii serioase.
Eu: Ce ţi-a mai spus?
Aiden: Nimic, doar asta.
Eu: Să nu-mi spui că ai avut vreo legătură cu ăla!
Aiden: Nu, niciuna. Dar nu am venit aici pentru asta. Doar ca să îţi spun că nu sunt o ameninţare.
Eu: Nu contează ce spui tu, tot un idiot rămâi. :|
Aiden: Şi tu eşti tot timpul un gelos. Nu-ţi dai seama că o manipulezi? Îi interzici să vorbească cu mine sau cu Jerry. Îi interzici să iasă.
Eu: Ba nu fac asta.-încrucişându-mi braţele-
Aiden: Nu mai nega adevărul, Verd... Jorge.
Tocmai vroia să îmi spună numele de familie?
Eu: Bine... ţi-aş spune şi eu numele de familie, dar nu îl ştiu.-frecându-mi ceafa-
Aiden: :))) E mai bine. Pe curând, Verdas!-ieşind-

Chiar mi-a zis numele de familie emoticon upset Crede că dacă vine aici şi îmi spune că nu se dă la iubita mea şi că nu o place, voi fi sigur de asta? Probabil e un alt truc de-al lui din care nu vreau să fac parte. Nu o 'manipulez' pe Martina. Nici ei nu îi face plăcere să vorbească cu unul dintre ei.
Acum pot să mă duc să o văd. Deja mi-e dor de ea şi pun pariu că nu se distrează cu prietene ei ciudată.

***

Tini: Intră, Jorge!
Eu: Hei! Unde ţi-e prietena? emoticon confused_rev -cercetând camera-
Tini: A trebuit să plece, se întoarce mâine.
Eu: Oh, era mai bine dacă nu se întorcea deloc.-mormăind-
Tini: Scuze, ai spus ceva?
Eu: Nimic, doar că e cald afară.
Tini: Serios? Credeam că se pune de ploaie.-strângând câteva pahare de pe masă-
Eu: Se pune de ploaie? =))
Tini: Da.-aşezându-se lângă mine- Ce faci aici?
Eu: Mă plictiseam singur. Marco şi Lodo au o cină în doi.
Tini: Sunt aşa fericită pentru ei emoticon colonthree Îţi dai seama, se logodesc!
Eu: Da, da.-dându-mi ochii peste cap- Azi chiar m-a enervat Aiden ăla.
Tini: Hei! Încă e profesorul meu şi nu vreau să iau note mici.
'O manipulezi.', e tot ce gândesc.
Nu.

Eu: Bine.

>>Din perspectiva Martinei<<

Eu: Atât? Nicio morală?-ridicându-mi o sprânceană-
Sunt impresionată.
Jorge: Nu.-dând din umeri-
Eu: Bine...
Jorge: Nu trebuie să te miri atât.
Eu: Sigur.-aprobând-
Jorge: Vorbesc serios.-mârâind-
Eu: Bine, e ciudat că eşti de acord cu prezenţa lui Aiden în viaţa mea. :))
Jorge: Atâta timp cât şi el îşi vede de viaţa lui...
Eu: Mă gândeam eu.-arătând cu degetul spre el-
Jorge: Ce vrei să mai facem azi?
Eu: Huh, mâine merg la Academie.
Jorge: Am întrebat ce facem azi, nu mâine.-înfăşurându-şi un braţ în jurul meu-
Eu: Nu ştiu
Jorge: Vrei să-i imităm pe Lodo şi Marco? :>
Eu: Vrei să ne logodim? emoticon gasp
Jorge: Nu. Să mergem la o întâlnire.
Eu: Oh... Bine, cred.
Jorge: Hei, suntem prea tineri pentru logodnă.
Eu: Ştiu.
Dar a spus-o în felul ăla...
Jorge: Îmi pare rău, nu vroiam să sune aşa.
Eu: E în regulă. Mă duc să mă îmbrac.-ridicându-mă-
Sper să nu mă mai gândesc la ce a spus. Adică nu îmi văd un viitor alături de el, dar credeam că vom rămâne măcar pentru ceva timp împreună şi să existe sentimentul ăla de dragoste eternă.

Jorge: Vin în câteva minute.
Eu: Să nu te grăbeşti.

Se uită grijuliu la mine şi eu urc repede să îmi găsesc ceva de îmbrăcat. Oare dramatizez prea mult? Cred că am luat totul prea în serios. Vrea doar o întâlnire. Şi cred că e prima de genul ăsta. Nu am mai avut o primă întâlnire şi nu ştiu ce să fac. Cu Jake era altceva, întâlnire însemna să ieşim câte 6, dar nu am fost niciodată singură cu el. Avea, 15 ani, nu mă lăsau părinţii. Ce ar trebui să port? Cum trebuie să mă comport când ajungem acolo? Dacă mă sărută în public?

Niciun comentariu :